Caju 300g Solaris

Ce este caju

 „Acaju” sau „nuca ce se produce singura”, cunoscuta actualmente si sub denumirea de caju, reprezinta un fruct oleaginos ce este apreciat indeosebi de catre vegetarieni, vegani sau raw-vegani, nu doar ca o sursa excelenta de lipide sanatoase, vitamine si minerale, ci si ca o alternativa la proteinele de origine animala, folosite pentru a obtine produsele lactate. Nucile de caju, impreuna cu alte seminte si fructe oleaginoase sunt ingredientul principal al preparatelor vegetale ce inlocuiesc cu succes lactatele.

Caju reprezinta fructul arborelui Anacardium Occidentale, un arbore inalt ce face parte din familia Anacardiaceae, impreuna cu fisticul, sumacul si mango. Forma acestor nuci este una alungita si arcuita, ce se aseamana cu reprezentarea unui rinichi sau a unei boabe de fasole. Miezul de caju este protejat de un invelis dublu, o coaja tare in exterior si o pielita protectoare in interior.

O particularitate deosebita pe care o prezinta caju se refera la faptul ca acesta creste in prelungirea marului de caju, care este in realitate un fruct fals al acestui arbore. Drupa de caju este prima care se dezvolta, iar apoi pedicelul florii de caju se extinde, formand marul de caju. Aceste mere de caju sunt si ele comestibile, putand fi consumate crude sau preparate, insa ele sunt adeseori accesibile doar pentru populatiile tarilor producatoare.

In mod uzual, recoltarea se realizeaza atunci cand merele si nucile de caju se coc si cad pe pamant, insa exista si unii producatori care aleg sa le culeaga direct din copac, atunci cand merele devin galben-rosiatice, iar nucile sunt gri.  Merele sunt adunate, nucile de caju se separa de mere si apoi sunt supuse unor tratamente termice inainte de a li se desface cojile si cel de-al doilea invelis protector. in cele mai multe tari, acest proces  de desfacere se realizeaza manual, acesta fiind si motivul principal pentru care pretul nucilor de caju este, in general, mai ridicat. Nucile de caju sunt extrem de nutritive, bogate in macro si micronutrienti. Pot fi integrate in alimentatie crude sau in anumite retete. Urmareste sectiunea de retete de mai jos pentru mai multa inspiratie in bucatarie.

Unde creste caju?

Originari din nord-estul Braziliei, arborii de caju sunt cultivati in mod obisnuit si in Vietnam, India, Coasta de Fildes, Filipine, Nigeria, Tanzania, Benin, dar si in alte tari din Africa, Asia, America Centrala si de sud.

Valori nutritionale

• Valoare energetica 2315 kJ / 553 kcal
• Grasimi 43,8 g din care acizi grasi saturati 7,8 g
• Glucide 29,4 g din care zaharuri 5,9 g
• Fibre 3,3 g 
• Proteine 18,2 g
• Sare 12 mg

Caju este o sursa bogata de lipide sanatoase, in special mononesaturate, dar si polinesaturate, contine mai ales acizi grasi Omega 9 (acid oleic) si Omega 6 (acid linoleic). Continutul de proteine al nucilor caju este, de asemenea, consistent, iar indicele lor glicemic este mic.In acelasi timp, caju abunda in vitamine si minerale esentiale pentru un organism sanatos, dar si in antioxidanti. In compozitia nucilor caju regasim:

• vitamine din complexul B (B1, B6, B5, B9, B3, B2), K, E;
• minerale: cupru, fosfor, magneziu, mangan, zinc, fier, seleniu, potasiu, calciu;
• antioxidanti: carotenoide, polifenoli, fitosteroli samd.

Conform Healthline, 28 grame de caju crud, nesarat asigura 67% din DZR de cupru, 20% din DZR de magneziu si mangan, 15% din DZR de zinc, 13% din DZR de fosfor, 11% din DZR de fier, 10% din DZR de seleniu, 10% din DZR de tiamina (B1), 8% din DZR de vitamina K si 7% din DZR de piridoxina (B6).

Aportul caloric al caju

100 g de caju aduc un aport caloric de 553 kcal, iar o portie de 28 g caju contine 157 kilocalorii.

Caju are calorii mai putine decat alte nuci si seminte. In plus, avand un continut ridicat de acizi grasi sanatosi si de proteine, este un aliment satios, care chiar si atunci cand este consumat in cantitati mici, confera energie timp indelungat si reduce sau elimina poftele alimentare in exces, mai ales a celor pentru carbohidrati, ajutand la prevenirea supraalimentarii pe parcursul zilei.

Beneficii ale caju

Caju confera o sumedenie de beneficii organismul tau atunci cand este integrat in alimentatie. Te invitam sa descoperim impreuna o parte dintre acestea:

• ajuta la prevenirea afectiunilor cardiovasculare – aportul de nuci in alimentatie a fost asociat cu un risc mai scazut de aparitie a bolilor de inima, atacului de cord si al accidentului vascular cerebral. Grasimile nesaturate si fitosterolii din compozitia nucilor caju pot reduce nivelul colesterolului rau (LDL) si al trigliceridelor, imbunatatesc nivelul colesterolului bun (HDL), amelioreaza inflamatiile din organism si contribuie la mentinerea sanatatii inimii si a sistemului circulator. Totodata, potasiul si magneziul prezente in caju sustin reglarea tensiunii arteriale.

• fortifiaza sistemul muscular si osos – prin intermediul continutului de magneziu, fosfor si calciu, minerale esentiale pentru dezvoltarea oaselor, dar si pentru tonusul muscular si pentru un organism sanatos. Caju mai contine 18% proteine, care sunt esentiale pentru dezvoltarea musculara, dar si o serie de micronutrienti ce consolideaza sau regenereaza sanatatea articulara si osoasa. Caju este foarte bogat in cupru, mineral esential pentru mentinerea densitatii minerale osoase si pentru prevenirea aparitiei osteoporozei, ce poate reduce riscul problemelor articulare, favorizand o buna sinteza a colagenului in organism. Actiunea consolidanta asupra structurii osoase a cuprului este potentata de cea a manganului si a vitaminei K, ambele regasindu-se in continutul nucii caju.
• imbunatateste functionarea creierului si activitatea sistemului nervos – aportul de acizi grasi nesaturati, de magneziu, zinc, fier, cupru si alte minerale si de vitamine din complexul, aport ce provine in urma consumului de caju, sustine functiile cognitive, procesele cerebrale si buna functionare a unor neurotransmitatori ce au rolul de a echilibra dispozitia emotionala. imbunatatind sanatatea si functionarea creierului, nucile caju ajuta la prevenirea declinului cognitiv si a dementei si nu numai.
• mentine sau imbunatateste sanatatea oculara – caju este o sursa buna de luteina si zeaxantina, doi carotenoizi cu efect antioxidant care sunt absorbiti direct de retina, formand la nivelul ei un strat protector impotriva razelor UV nocive, dar si a radicalilor liberi care, in timp, pot afecta sanatatea ochilor si vederea. Totodata, ajuta la prevenirea degenerescentei maculare datorata inaintarii in varsta, a cataractei.
• ajuta la prevenirea anemiei – datorita continutului bogat in minerale lor precum fier si cupru, ce contribuie la formarea hemoglobinei, transportul oxigenului in organism si buna functionare a sistemului imunitar, avand puternica actiune anti-anemica. Asocierea celor doua minerale poate totodata mari rezistenta la oboseala cronica, slabiciune si lipsa de energie, stari ce sunt intalnite si in cazul anemiei feriprive.
• combate actiunea radicalilor liberi – caju contine antioxidanti care inhiba procesele oxidative si inflamatia din organism, prevenind imbatranirea prematura a tesuturilor, dar si aparitia bolilor cronice cum sunt cancerul, bolile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson), diabetul, afectiunile cardiovasculare, artrita samd.
• confera sanatate pielii si parului – reprezentand o sursa importanta de acizi grasi esentiali care hidrateaza pielea si previn descuamarea, dar si de proteine, antioxidanti si minerale (mai ales cupru, zinc si seleniu), caju previne ridarea si imbatranirea tenului, stimuland productia de colagen si acid hialuronic la nivelul pielii. La baza acestei actiuni se afla in special cuprul, prezent in cantitate mare in caju, mineral care sustine elasticitatea si tineretea pielii. Cuprul stimuleaza totodata producerea melaninei in organism, pigmentul natural responsabil pentru culoarea pielii, ochilor, dar si a parului. Astfel, este pastrata si intensificata culoarea naturala a parului, iar acizii grasi esentiali, fierul, zincul si magneziul din caju sustin revitalizarea parului, conferindu-i o textura matasoasa si un aspect sanatos.
• contribuie la scaderea glicemiei – nucile caju au un indice si o incarcatura glicemica mica. O portie (circa 30g) de caju contine doar 8 grame de carbohidrati, dintre care mai putin de 2 grame sunt constituite din zaharuri. Totodata, caju este o sursa excelenta de acizi grasi esentiali, care incetinesc viteza cu care glucoza este eliberata in fluxul sanguin. Astfel, inlocuirea unor alimente sau snacks-uri bogate in carbohidrati si zaharuri cu nuci caju poate contribui la reducerea nivelului de zahar din sange. in acelasi timp, unele studii au aratat ca o dieta bogata in diverse tipuri de nuci poate determina o circulatie mai redusa a biomarkerilor inflamatiei, care pot conduce la rezistenta la insulina si la aparitia diabetului.
• confera un somn odihnitor – caju contine o cantitate insemnata de magneziu, ce poate fi considerat un sedativ natural si de triptofan, un aminoacid esential care se transforma in serotonina, iar aceasta in melatonina, un hormon natural ce faciliteaza relaxarea si somnul regenerator.

Modalitati de a consuma caju

Caju este un ingredient versatil, usor de integrat in alimentatie, apreciat mai ales de catre persoanele ce urmeaza un regim vegetarian, vegan sau raw-vegan, dar si de catre persoanele ce tin post sau unele diete, precum dieta ketogenica. Avand numeroase beneficii asupra organismul, recomandam caju tuturor persoanelor care isi doresc sa aiba o alimentatie cat mai sanatoasa.

Te poti bucura de gustul delicios si de proprietatile nutritive ale nucilor caju consumandu-le crude, ca atare sau coapte ori le poti adauga in compozitia unor preparate culinare diverse, fie ca vorbim despre cele dulci sau sarate.  

·       Caju crud este delicios servit impreuna cu fructe uscate sau confiate si diverse nuci si seminte crude, in compozitia unui trail mix, pentru o gustare rapida, dar sanatoasa si satioasa.

·       Daca la amestecul anterior adaugi si unul sau mai multe tipuri de fulgi de cereale, ai obtinut un musli delicios, peste care poti turna lapte, iaurt sau suc si in mai putin de 5 minute te poti bucura de un mic dejun hranitor.

·       Nucile caju crude sunt incluse adesea nu doar in musli si granola, ci si in salate de fructe, in smoothie-uri (dupa ce au fost hidratate in apa in prealabil), in bomboane si mai ales in cremele unor torturi, in prajituri, budinci, inghetata sau alte deserturi raw-vegane savuroase, dar si in deserturile clasice.

·       Caju este un ingredient original atunci cand este presarat peste salatele din rosii si alte verdeturi, in diverse mancaruri cu legume. Caju se potriveste de minune cu fasolea verde, poate fi inclus in pilafuri si mancaruri pe baza de orez, in retetele asiatice de noodles.

·       Este nelipsit din sosuri si diverse dressing-uri, din pateurile tartinabile raw-vegane si, nu in ultimul rand, din compozitia alternativelor vegetale pentru lactate, a „lactatelor vegane”.

·       Caju copt in cuptor sau in tigaie, simplu ori cu adaos de sare sau alte ingrediente, este un snack delicios.

Cum prajesti caju?

Caju poate fi prajit in cuptorul preincalzit in prealabil, intr-o tava tapetata cu hartie sau pe aragaz, intr-o tigaie incapatoare, avand grija ca nucile sa nu se suprapuna si amestecand periodic pentru a nu se arde, pana ce devin aurii si crocante. Caju poate fi pregatit fara ulei (copt) sau in ulei, ca atare ori impreuna cu sare sau alte ingrediente, in functie de preferinte si motivul pentru care iti doresti sa le prepari.

De exemplu, caju copt simplu, fara alte adaosuri, este cel mai potrivit pentru a-l include in compozitia unor fursecuri, prajituri si alte deserturi. De cealalta parte, un snack delicios poate fi obtinut atat prin simpla coacere a nucilor caju, dar si prin combinarea lor prealabila cu ulei, sare si/sau diverse condimente dulci ori picante (sau, de ce nu, chiar o combinatie intre acestea). Daca nu iti doresti sa folosesti ulei, dar vrei totusi sa te bucuri de caju sarat, poti stropi nucile cu apa in care ai dizolvat putina sare, lasandu-le sa se usuce inainte de a le coace.

Pentru a obtine un snack super savuros din caju, invaluit intr-o bogatie de arome, poti utiliza diverse ingrediente si te poti bucura de diverse combinatii, dupa propriul gust.

• Poti folosi, alternativ, ulei de cocos, ulei de masline sau unt clarifiat (ghee).
• Pentru a obtine un snack sarat, poti apela la condimente cum sunt rozmarinul, cimbrul, oregano, chimionul, coriandrul, pudra de usturoi sau de ceapa, boiaua dulce, piperul alb, negru sau roz macinat ori piper cayenne, chilli.
• Poti varia tipurile de sare folosite: sare roz de Himalaya, sare marina, sarea baciului etc.
• In varianta dulce, poti inveli nucile caju intr-un mix de scortisoara, nucsoara si/sau cardamom ori cuisoare si 1-2 linguri de sirop de artar sau de agave, inainte de a le introduce in cuptor.

Retete cu caju

O optiune din ce in ce mai frecvent intalnita in ultimii ani, cu o popularitate aflata in ascensiune, inclusiv in industria alimentara din Romania, „lactatele vegane” sunt obtinute cel mai adesea din nuci, seminte sau unele cereale (precum ovaz, orez samd) ori din leguminoase (ex: soia, arahide etc.). in functie de ingredientul principal ales, gustul, textura si gradul de onctuozitate al diverselor preparate difera. Cel mai frecvent utilizat ingredient in retetele „lactatelor vegetale” este reprezentat de caju.

De la lapte de caju, la smantana, branza, iaurt, unt sau maioneza, caju acopera tot spectrul imaginabil de alternative pentru produsele ce contin proteine de origine animala. 

Se poate folosi in cele mai multe adaptari ale unor retete care contin lactate. Macaroanele cu branza, spaghetele cu sos de parmezan, topping-ul pentru pizza, sandwich-urile cu unt si branza sau cascaval, tartele cu branza, sosurile si dressing-urile cu iaurt sau maioneza, toate pot fi reinventate cu ajutorul nucilor de caju.

iti recomandam in continuare cateva retete cu ajutorul carora poti prepara alternative vegetale pentru produsele lactate si pentru maioneza clasica, ce este obtinuta din oua.

Lapte de caju

Pentru a pregati lapte de caju, este necesar sa pui la hidratat in apa o cana de caju crud pentru 5-6 ore. Daca vrei sa injumatatesti timpul de hidratare, poti folosi apa fierbinte pentru a hidrata nucile de caju. Dupa ce s-au inmuiat, scurge-le, clateste-le si apoi adauga-le intr-un blender de mare viteza impreuna cu o cantitate de 4 ori mai mare de apa. Mai simplu spus, intr-o proportie de 1:4. Nu adauga insa aceasta cantitate de la inceput. Adauga la inceput doar o cana de apa, pana obtii o crema fina, apoi completeaza treptat cu restul de apa, pentru a dilua compozitia.  

in final, adauga un praf de sare si (optional), pentru un gust mai dulce, 1-2 linguri din indulcitorul preferat (de exemplu, miere, sirop de agave sau de artar). Pentru un parfum si o aroma delicioasa, poti sa mai adaugi continutul a jumatate de pastaie de vanilie si putina scortisoara.

Daca blender-ul are o putere mai mica, acesta nu va putea macina fin nucile de caju. in acest caz, este nevoie sa strecori laptele printr-o strecuratoare foarte fina sau printr-un tifon. In locul blenderului, poti folosi si un storcator cu melc, caz in care nu mai este necesar sa strecori laptele.

Laptele se pastreaza in frigider pana la 3-4 zile. Se poate bea ca atare sau poate fi un substitut excelent al laptelui de vaca in retetele pentru clatite, briose, prajituri, inghetata, budinca, ciocolata calda, cereale cu lapte. Se poate adauga chiar si in smoothie-uri sau in cafea.

Branza de caju

Cu ajutorul nucilor de caju poti obtine felurite tipuri de branza, de la branza cremoasa, asemanatoare branzei de vaci proaspete, la branza de consistenta mai tare, pe care o poti felia sau chiar rade, precum sunt parmezanul sau mozzarella. in general, „branza mai tare” necesita un agent de legare precum: fulgi de psyllium, pudra de agar agar, lecitina de soia. Elementele cheie care confera gustul tipic al branzei sunt fulgii de drojdie inactiva si pulberea de probiotice care va ajuta „branza” sa fermenteze, facand-o foarte asemanatoare ca gust celei de vaca.

iti sugeram in continuare o reteta simpla de crema de branza din caju si verdeturi. Vei avea nevoie de urmatoarele ingrediente:

• 200 g caju hidratat in apa 4 h
• 50 ml apa
• 3 linguri de zeama de lamaie
• 2 linguri ulei
• o lingura de fulgi de drojdie inactiva
• o jumatate de legatura de marar
• un fir mic de praz/ceapa verde
• sare, dupa gust

Scurge nucile de caju, clateste-le cu apa si apoi, intr-un blender, paseaza-le impreuna cu celelalte ingrediente de mai sus, pana obtii o crema fina. Ajusteaza cantitatile dupa preferinte, asezoneaza cu sare, dupa gust. Pentru o textura mai interesanta, poti sa alegi sa nu pasezi prazul, ci sa il toci, adaugandu-l la final, in compozitia cremei de branza.

Smantana de caju

Pentru a obtine smantana de caju, procedeul de preparare este similar celui folosit pentru a face lapte din caju. Principala deosebire dintre acestea consta in cantitatea de apa folosita care, in acest caz, este mult mai mica. De asemenea, ingredientele necesare pentru a prepara smantana sunt diferite. Iata de ce vei avea nevoie:

• o cana de caju hidratat 3-4 ore
• o jumatate de cana apa
• trei linguri zeama de lamaie
• doua linguri de ulei
• sare

Dupa ce ai scurs si ai clatit caju, paseaza-l in blender impreuna cu celelalte ingrediente pana cand obtii o crema fina, nu foarte groasa. Pentru o consistenta mai diluata, poti sa mai adaugi apa si poti asezona suplimentar, dupa gust. Pune la frigider smantana pentru cel putin o ora pentru ca toate aromele sa se imbine. Serveste-o in combinatiile favorite, ca inlocuitor al smantanei clasice.

Unt de caju

Caju reprezinta ingredientul principal inclusiv al retetelor de unt vegetal. Pentru a te bucura de unt tartinabil, pe care il poti intinde pe paine, il poti manca cu crackersi sau il poti adauga la produse de panificatie vegane ori la diferite sosuri sau mancaruri, ai nevoie de:

• nuci caju (hidratate in prealabil), apa, sare, probiotice sau alte culturi de fermentare vegane, lecitina de soia sau floarea soarelui, un ulei cu gust neutru (de rapita, samburi de struguri, avocado, floarea soarelui), ulei de cocos dezodorizat.

Adaugam nucile caju si apa intr-un blender si procesam pana ce obtinem laptele de caju. Transferam laptele intr-un bol sterilizat de sticla si adaugam apoi probioticele. Amestecam si acoperim vasul cu un tifon, lasandu-l la temperatura camerei pentru a fermenta, aproximativ 18-24 ore. intr-un blender, adaugam apoi laptele impreuna cu uleiul de cocos, uleiul neutru ales, lecitina si sarea si blenduim pana ce ingredientele sunt bine combinate. Turnam amestecul intr-o forma pentru unt si apoi il introducem in congelator 1-2 ore sau pana ce devine ferm, transferandu-l mai apoi in frigider.

Maioneza de caju

inlocuieste maioneza din „Salata de boeuf” sau „A la Russe” cu o maioneza delicioasa din caju. Pentru aceasta ai nevoie de urmatoarele ingrediente:

• 150 g caju hidratat 4 ore, scurs si clatit
• 40 ml apa
• o lingura zeama de lamaie
• o lingurita de mustar
• o jumatate de lingurita sare neagra de Himalaya
• un varf de turmeric
• un sfert de lingurita pudra de usturoi
• ulei

Adauga toate ingredientele in recipientul blenderului. Pulseaza pana vei obtine o crema fina. Ajusteaza gustul si textura, dupa preferinte.

Sarea neagra de Himalaya contine sulf si are un gust si un miros similar galbenusului de ou. Turmericul confera o culoare galbuie, specifica maionezei.

Caju - contraindicatii

Caju, impreuna cu alte fructe oleaginoase, se numara printre alimentele cu potential alergen mare, fiind contraindicat persoanelor care au alergie la diverse tipuri de nuci. In cazul unei alergii, poate sa apara dermatita de contact, simptome precum eruptii cutanate, iritatii, prurit, dificultati respiratorii etc. Nu ezita sa apelezi la medicul de specialitate daca te confrunti cu o astfel de situatie.

Avand un continut considerabil de oxalati, este recomandata evitarea sau limitarea consumului de nuci de caju la minimum in cazul persoanelor ce sufera de litiaza renala sau sunt predispuse la formarea „pietrelor la rinichi”.

Caju contine fitati, substante ce pot ingreuna absorbtia vitaminelor si mineralelor, astfel ca se recomanda ca, inainte de a le consuma, sa le inmoi in apa pentru cateva ore. In acest mod, continutul de fitati este redus si iti ajuti organismul sa digere nucile caju cu o mai mare usurinta.

Caju crud este toxic?

Coaja groasa care protejeaza la exterior nuca de caju cruda contine urushiol, o oleorasina toxica, ce are un efect iritant in contact cu pielea, putand declansa o reactie alergica similara celei cauzate de iedera otravitoare, ce face parte din aceeasi familie botanica (Anacardiaceae).

Pentru a evita aparitia dermatitei de contact alergice, ce se poate manifesta prin eruptii cutanate, vezicule si senzatii puternice de mancarime (prurit), caju nu este comercializat niciodata in coaja. Invelisul nucii este tratat termic pentru a putea fi indepartat apoi pe cale manuala orice reziduu de urushiol, inainte de a ajunge la consumatori. Aceasta procesare este valabila chiar si in cazul varietatii de caju desemnate si comercializate drept caju crud.

Astfel, prin indepartarea cojii si a urushiolului din compozitie, nucile caju nu prezinta un risc de toxicitate pentru consumatori, dimpotriva, aduc organismului o serie intreaga de beneficii.